EFECTUL DE PISIC Atunci când pisicului i se face foame devine un animăluţ drăgăstos ce vine la stăpân şi începe să se pisicească. Se gudură pe lângă el, se freacă de picioare, miaună frumos şi duios, ce mai la deal la vale, devine cel mai cuminte, ascultător şi - usturoi n-a mâncat, gura nu-i miroase. După ce a mâncat, căteodată chiar pe săturate, începe dezmâţul (sau dezmăţul pentru alţii). Dă iama prin tot ce mişcă, înţarcă locul sau locurile lui, ca nu cumva să vină altul şi ia crema. Aleargă şi se bagă prin locurile cele mai greu accesibile şi mai ascunse privirii. După ce îşi face mendrele se potoleşte tolănindu-se într-un loc călduţ şi câteodată mai ferit de vânzoleală, dar de unde să poată el să vadă căt mai bine ce se întâmplă în jurul lui. De şoareci ca să-i prindă, că doar d-asta e pisic, a şi uitat având burtica plină. TOT aşa şi ai noştri politicieni(asta se cred ei, poate şi noi) de Dâmboviţa sau de plaiurile pe care le reprezintă în Parlament, la primării, în consiliile locale, etc., etc. Cănd politicianului i se face foame (odată la 4 ani) vine la stăpân-adică alegător- şi începe o gudureală şi o pisiceală pe lângă el ceva mai abitir ca a motanului nostru. Ce mieunat pe capul lui! Ce promisiuni! Ce vorbe mieroase! Ce dragoste de români de n-a văzul Micul Paris! N-ar ajunge bugetul, nici pe câteva foste cincinale, pentru nici a zecea parte din mieunatul lui! Şi mama-mamă ce de şoareci o să mai prindă el!!! Cât despre ce trăsnăi a facut el, sau au facut ai lui, nici pomeneală! Dacă n-au mâncat usturoi cum poate să-i miroase gura. El n-a făcut nimic! Adversarul lui politic e capul răutăţilor. Ăla şi numai ăla e de vină. Mă rog, s-a ales el ceva-undeva, ori la Parlament, ori pe la primării sau în altă parte. Acum începe vânzoleala, precum pisicul. Aleargă prin toate părţile, dă iama în toţi şi toate pentru bietul lui stomăcel. De înţărcat locurile ce să mai vorbim! Toate rudele şi neamurile îl ajută pentru că-i contra cronometru! Se pierde crema(smăntânica), ce naiba. Şi la urmă, după toată teravura, mort de oboseală, se culcă şi doarme căteodata chiar de-adevăratelea pe unde s-a ales! Dar tot în locul de unde poate vedea tot ce mişcă, că la o adică... De şoareci ce să mai vorbim! Unde, când, cum, care şoareci? Există întradevăr? El n-a văzut aşa ceva. Fugi don'le d-aici, unde vezi tu şoareci? Ai vedenii vericule! Asta e! La o adică, poate chiar îi merităm. S-au ei pe noi? februarie, 2008 L.D-C.
Întoarce-te la prima pagină
-
Ochiu' şi Timpanu'-
Alegeri parlamentare 2008-
Mişto, nu-i aşa!?-
Parfumul cartierului...-
Prim(a)-la-Rele-
Cu ŢAC la meci...-
Să nu uităm-
Hai Hui prin sector-
Anunturi-
TOP BULĂ-
Pagina Veselă-
Dineş-
Educaţie, Cultură-
Pieţe şi repere-
Scrie pentru tine-
Reclama-
Arhiva-
Trafic, Stationari